|
|
Legături
|
 |
|
|
|
|
|
|
Noutati
|
 |
|
| Raport de autoevaluare - Tuesday, January 31, 2012
RAPORT DE AUTOEVALUARE
Perioada 2006 - 2008
1. Datele de autentificare ale unitãţii de cercetare-dezvoltare
1.1. Denumirea: MUZEUL DUNĂRII DE JOS
1.2. Statutul juridic*1): Instituţie publică
1.3. Actul de înfiinţare*2): HCM 501, din 05.05.1950
1.4. Numãrul de înregistrare în Registrul potenţialilor contractori:
- 10097
1.5. Director general/Director: MARIAN NEAGU
1.6. Adresa: Str. Progresului, nr. 4, Călăraşi
1.7. Telefon, fax, pagina web, e-mail: 0242/313161; 0242/311974; coslogeni@yahoo.com; www.mdjcalarasi.ro
2. Domeniul de specialitate: muzeografie, istorie, arheologie,
2.1. Conform clasificãrii UNESCO*3):
- Arheologia (5505.01)
- Istoria regională (5503.02)
- Evoluţia culturală (6301.01)
2.2. Conform clasificãrii CAEN: 9102
- Cercetare, dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste (7320)
- Activităţi ale muzeelor, conservarea monumentelor şi clădirilor istorice (9252)
- Alte activităţi asociative (9133)
- Cercetare, dezvoltare în ştiinţe fizice şi naturale (7310)
3. Starea unitãţii de cercetare-dezvoltare
3.1. Misiunea unitãţii de cercetare-dezvoltare, direcţiile de cercetare, dezvoltare, inovare: (maximum 1.000 de caractere):
Muzeul Dunării de Jos Călăraşi este instituţie publică cu profil ştiinţific şi cultural, sub autoritatea Consiliului Judeţean Călăraşi. Muzeul Dunării de Jos are ca scop cercetarea fundamentală şi aplicativă în vederea protejării şi valorificării ştiinţifice, educative, culturale şi turistice a patrimoniului cultural, cu precădere a celui nord dunărean. Principalele direcţii de cercetare – dezvoltare şi valorificare cultural- educativă ale instituţiei sunt: arheologia, istoria veche şi medievală, istoria moderna şi contemporană, artele plastice, etnografia şi arta populară, tehnologii de conservare şi restaurare a patrimoniului. Având în vedere excepţionala valoare a patrimoniului cultural, Muzeul Dunării de Jos a derulat numeroase colaborări cu specialişti din România, Ucraina, R.Moldova, Bulgaria, Anglia, Franţa, în toate domeniile de cercetare, sub forma unor manifestări ştiinţifice, culturale, publicaţii şi proiecte de cercetare şi promovare.
3.2. Modul de valorificare a rezultatelor de cercetare, dezvoltare, inovare şi gradul de recunoaştere a acestora (maximum 1.000 de caractere):
Rezultatele cercetarilor stiintifice ale personalului de cercetare-dezvoltare ale Muzeului Dunării de Jos sunt valorificate în revista de specialitate ale instituţiei : Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos – periodic de studii şi cercetări de istorie şi arheologie, ajuns la a 23-a apariţie, cataloage de expoziţii, publicaţii aniversare. Specialiştii Muzeului Dunării de Jos au publicat lucrari si in alte reviste de specialitate din tara şi strainatate Un loc important în politica de valorificare a rezultatelor de cercetare ştiinţifică îl ocupă organizarea periodică de manifestări ştiinţifice nationale şi internaţionale materializate în publicarea unor volume ştiinţifice. O altă direcţie de valorificare a rezultatelor cercetării o reprezintă intensul schimb de publicaţii ştiinţifice cu numeroase instituţii din România dar şi cu universităţi, institute, muzee, biblioteci din alte ţări (Bulgaria, R. Moldova, Franţa, Anglia, Germania, Polonia).
3.3. Situaţia financiarã - datorii la bugetul de stat:
Nu avem datorii la bugetul de stat
4. Criterii primare de performanţã
punctaj
4.1. Lucrãri ştiinţifice/tehnice publicate în reviste de specialitate cotate ISI*4)
4.1.1. Numãr de lucrãri ştiinţifice x 30
4.1.2. Punctaj cumulat ISI*5) x 5
4.1.3. Numãr de citãri în reviste de specialitate cotate ISI*6) x 5
(Lista lucrãrilor şi citãrilor, grupate pe ani, se ataşeazã ca anexa nr. 4.1)
Total punctaj cap. 4.1:
4.2. Brevete de invenţie*7)
4.2.1. Numãr de brevete x 30
4.2.2. Numãr de citãri de brevete în sistemul ISI x 5
(Lista brevetelor şi citãrilor, grupate pe ani, se ataşeazã ca anexa nr. 4.2)
Total punctaj cap. 4.2:
4.3. Produse şi tehnologii rezultate din activitãţi de cercetare, bazate pe brevete,
omologãri sau inovaţii proprii. Studii prospective şi tehnologice şi servicii rezultate
din activitatea de cercetare-dezvoltare, comandate de beneficiar
(Se indicã contractul şi firma care utilizeazã produsul, serviciul şi tehnologia).
4.3.1. Numãr de produse, tehnologii, studii, servicii 11 x 20
(Lista produselor, serviciilor şi tehnologiilor, grupate pe ani, se ataşeazã ca anexa
nr. 4.3)
Total punctaj cap. 4.3: 220
Total punctaj cap. 4: 220
5. Criterii secundare de performanţã
5.1. Lucrãri ştiinţifice (tehnice) publicate în reviste de specialitate*8) fãrã
cotaţie ISI
5.1.1. Numãr de lucrãri 3 x 5
(Lista lucrãrilor grupate pe ani se ataşeazã ca anexa nr. 5.1)
Total punctaj cap. 5.1: 15
5.2. Lucrãri ştiinţifice prezentate la conferinţe internaţionale cu comitet de
program
5.2.1. Numãr de comunicãri prezentate 3 x 5
(Lista comunicãrilor grupate pe ani se ataşeazã ca anexa nr. 5.2)
Total punctaj cap. 5.2: 15
5.3. Modele fizice, modele experimentale, modele funcţionale, prototipuri, normative,
proceduri, metodologii, reglementãri şi planuri tehnice noi sau perfecţionate, realizate
în cadrul programelor naţionale sau comandate de beneficiar
5.3.1. Numãr de modele, normative, proceduri etc.: x 5
(Lista modelelor, normativelor etc., grupate pe ani, se ataşeazã ca anexa nr. 5.3)
Total punctaj cap. 5.3:
Total punctaj cap. 5: 30
6. Prestigiul profesional
6.1. Membri (incluzând statutul de recenzor) în colectivele de redacţie ale unor
reviste (cotate ISI sau incluse în baze de date internaţionale) sau în colective
editoriale ale unor edituri internaţionale recunoscute
Numãr de prezenţe în perioada pentru care se face evaluarea: x 20
Nr. crt. Nume Titlul revistei/editurii
6.2. Membri în colectivele de redacţie ale revistelor recunoscute naţional (din
categoria B în clasificarea CNCSIS)
Numãr de prezenţe: x 10
Nr. crt. Nume Titlul revistei/editurii
6.3. Premii internaţionale obţinute printr-un proces de selecţie
Numãr de premii: 0 x 20
Nr. crt. Nume Premiul Anul
6.4. Premii naţionale ale Academiei Române
Numãr de premii: 0 x 20
Nr. crt. Nume Premiul Anul
6.5. Conducãtori de doctorat, membri ai unitãţii de cercetare
Numãr de conducãtori de doctorat: x 10
Nr. crt. Nume
6.6. Numãr de doctori în ştiinţã, membri ai unitãţii de cercetare
Numãr de doctori în ştiinţã: 1 x 10
Marian Neagu – CS I
1 x 10 = 10
Total punctaj cap. 6: 10
Total punctaj cap. 4+5+6: 270
Conform recomandărilor Comisiei pentru evaluarea, atestarea şi acreditarea instituţiilor şi unităţilor CD a Colegiului Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare şi inovare, totalul personalului de cercetare – dezvoltare atestat din cadrul Muzeului Dunării de Jos la care se raportează punctajul total obţinut este: 2006 – 1 persoană; 2007 – 1 persoană; 2008 – 2 persoane. Astfel, numărul mediu de persoane pe cei trei ani (2006 – 2008) este 2, rezultând un punctaj de 135 puncte/ persoană
7. Venituri realizate prin contracte de cercetare în domeniul pentru care se face evaluarea (în
perioada pentru care se face evaluarea): 79589,9
7.1. Numãrul şi valoarea contractelor de cercetare internaţionale finanţate din fonduri
publice*9):
7.2. Numãrul şi valoarea contractelor de cercetare internaţionale finanţate din fonduri private:
7.3. Numãrul şi valoarea contractelor de cercetare naţionale finanţate din fonduri
publice*10):
7.4. Numãrul şi valoarea contractelor de cercetare naţionale finanţate din fonduri private:
7.5. Alte surse:
7 bis. Venituri realizate din activitãţi economice (servicii, microproducţie): 27369,1
8. Resursa umanã de cercetare
(situaţia va fi prezentatã pe ani)
8.1. Total personal de cercetare care realizeazã venituri din activitatea de cercetare - dezvoltare/din care doctori în ştiinţã (inclusiv personal auxiliar):
Anul total Din care doctori în ştiinţă
2006 12 1
2007 12 1
2008 13 1
8.1.1. Cercetãtori ştiinţifici gradul 1 (profesori)/din care doctori în ştiinţã:
Anul Total Doctori in ştiinţă
2006 1 1
2007 1 1
2008 1 1
8.1.2. Cercetãtori ştiinţifici gradul 2 (conferenţiari)/din care doctori în ştiinţã:
8.1.3. Cercetãtori ştiinţifici gradul 3 (lectori)/din care doctori în ştiinţã:
Anul Total Din care doctori în ştiinţă
2007 1
8.1.4. Cercetãtori ştiinţifici/din care doctori în ştiinţã:
8.1.5. Asistenţi de cercetare:
8.1.6. Total personal auxiliar de cercetare angajat:
Anul Personal auxiliar de cercetare
Total Din care:
Cu studii superioare de specialitate( muzeografi, restauratori, conservatori) Cu studii medii
Din care:
Total Doctori in ştiinţă Absolvenţi de master ( care nu sunt încă doctori în ştiinţă)
2006 12 6 4 8
2007 12 6 4 8
2008 13 7 4 9
8.2. Date privind perfecţionarea resursei umane
8.2.1. Numãr de doctoranzi şi masteranzi care lucreazã în unitatea de cercetare-dezvoltare la
data completãrii formularului: 1
8.2.2. Numãr de teze de doctorat realizate în unitatea de cercetare-dezvoltare în perioada pentru care se face evaluarea:
9. Infrastructura de cercetare-dezvoltare
9.1. Laboratoare de cercetare-dezvoltare:
Nr. crt Denumirea laboratortului Domeniul (se află în curs de acreditare)
1 Laborator de restaurare ceramică Restaurare piese din ceramică arheologică
2 Laborator conservare arheologie Conservare piese ale Secţiei Arheologie
3 Laborator conservare Artă Conservare piese ale Secţiei Artă
9.2. Lista echipamentelor performante achiziţionate în ultimii 10 ani:
Nr. crt Echipamentul Anul Fabricaţiei Nr. Inv. Valoarea Sursa de finanţare
1. Sisteme PC (computere) ( 10 buc) 2001 - 2007 2. 500 lei / buc Bugetul de stat
2. Cameră foto digitală (6 buc) 2002 - 2006 1. 800 lei /buc Bugetul de stat
3. Noteboock ( 2 buc) 2006 - 2007 3 000 lei / buc. Bugetul de stat
4. Imprimantă inkjet color HP 2000 1314,28 lei Bugetul de stat
5. Generator electric 2006 1840 lei Bugetul de stat
6. Videoproiector 2006 2625 lei Bugetul de stat
7. Teodolit 2006 2040 lei Bugetul de stat
8. Etuvă 2006 4. 000 lei Bugetul de stat
Anexa nr. 4.3.
Nr. crt ProiectContract de cercetare/contract comercialBeneficiar Rezultat
0 1 2
Anul 2006
1 Proiect: Construcţie locuinţă privatăContract prestări servicii Nr. 3281/28.03.2006Beneficiar: Popescu Adrian Raport de cercetare privind descărcarea de sarcină arheologică a terenului afectat de lucrări
2. Proiect: Autostrada Soarelui A2. Tronson Drajna – FeteştiContract Prestări Servicii nr. 1/ 2005 – 2006Beneficiar: Astaldi – Max Bogl Raport de cercetare privind descărcarea de sarcină arheologică a traseului autostrăzii
3. Proiect: Gropi împrumut pentru Autostrada Soarelui A2. Tronson Drajna – FeteştiContract prestări servicii nr. 2 / 2005 – 2006Beneficiar: Astaldi – Max Bogl – CCCF JU. SRL Raport de cercetare privind descărcarea de sarcină arheologică a terenului afectat de lucrări
4 Proiect Reabilitare reţea de distribuţie apă potabilăContract prestări servicii nr. 1706/ 2005 – 2006Beneficiar: Consiliul local com. Borcea, jud. Călăraşi Raport de cercetare privind descărcarea de sarcină arheologică a traseului conductei de apă
Anul 2007
5 Proiect: Delimitarea siturilor arheologice, com. Vlad Ţepeş, jud. CălăraşiContract prestări servicii nr. 3/2007Beneficiar: Consiliul local com. Vlad Ţepeş, jud. Călăraşi Raport diagnostic arheologic
6 Proiect: Complex agroturistic sat Cândeasca, com. BelciugateleContract prestări servicii nr. 1783/17. 10. 2007Beneficiar: S.C. Radin Impex SRL Raport de cercetare privind descărcarea de sarcină arheologică a terenului afectat de lucrări
7. Proiect: DebarcaderContract de prestări servicii nr. 3 / 03. 05. 2007Beneficiar: S.C. Moda Ella Impex SRL Raport de cercetare privind descărcarea de sarcină arheologică a terenului afectat de lucrări
Anul 2008
8. Proeict: Demolare construcţii – magazieContract prestări servicii nr. 1/2008Beneficiar: S.C. Aldis S.R.L. Călăraşi Raport de cercetare privind descărcarea de sarcină arheologică a terenului afectat de lucrări
9. Proeict: Studiu istoric com. Borcea Jud. CălăraşiContract prestări servicii nr. 2/2008Beneficiar: Consiliul local com. Borcea, jud. Călăraşi Raport de cercetare istorico – arheologică în vederea realizării P.U-G. Com. Borcea, jud. Călăraşi
10 Proiect: Construire sală fitness. Corp de legătură, magazie şi şopron – Ferma 4, CălăraşiContract prestări servicii nr. 16/ 27.05. 2008Beneficiar:S.C. Aldis S.R.L. Călăraşi Raport de cercetare privind descărcarea de sarcină arheologică a terenului afectat de lucrări
11. Proiect: Modernizare exploataţie agricolă prin achiziţie de echipamente agricole şi capacităţi de stocareContract de prestări servicii nr. 17 / 27.05.2008 Raport de cercetare privind descărcarea de sarcină arheologică a terenului afectat de lucrări
Anexa 5. 1 Lucrări ştiinţifice publicate în reviste de specialitate fără cotaţie ISI (cele româneşti sunt cotate CNCSIS în categoria B sau B+) (Numele autorilor care fac parte din personalul de cercetare dezvoltare al Muzeului Dunării de Jos sun scrise cu Bold)
1.ELEFTERESCU D., Închizătoare de casetă descoperite în Dobrogea, Pontica XXXIX, 2006, p. 345 – 349
2. NEAGU M., NOPCEA C., Cercetările arheologice preventive de la Chirnogeni, jud. Constanţa (2001), Pontica XL, 2007, p. 471 - 487
3. MUNTEANU I., OPREA V., Periegheze pe malul dobrogean al Dunării, Pontica XL, 2007, p. 509 – 515
Anexa 5.2. Lucrări ştiinţifice prezentate la conferinţe internaţionale cu comitet de program
2008
1. BOEVA – KANCHEVA D., Die popularisierung des kultur – historischen erbes und die jugend. Die erfahrung aus der arbeit eines projekts, The Museum Patrimony of the Lower Danube and the Carpatian area, in European Context, Tulcea, 11 – 12 aprilie 2008
2. NEAGU M., Valorisation des collections prehistorique: arte t magie au Bas Danube, The Museum Patrimony of the Lower Danube and the Carpatian area, in European Context, Tulcea, 11 – 12 aprilie 2008
3. PARNIC V., Research and valorisation of archaeological patrimony from Valea Mostiştei, The Museum Patrimony of the Lower Danube and the Carpatian area, in European Context, Tulcea, 11 – 12 aprilie 2008
Data: Director,
2 iunie 2008 dr. Marian Neagu
read more ...
|
| Zilele Dunarii 2010 - Tuesday, June 29, 2010
Str. Progresului, Nr. 4, CĂLĂRAȘI, cod 910079, Jud. CĂLĂRAȘI, Telefon: 0242.313161, Fax: 0242.311974, e-mail: coslogeni@yahoo.com , web: www.mdjcalarasi.ro
Muzeul “Dunarii de Jos” Calarasi - Galeria de Arta Silistra
organizeaza cu prilejul
"ZILEI INTERNATIONALE A DUNARII"
Expozitia de Arta fotografica internationala:
"Spiritul Dunarii - Monumente si metafore transfrontaliere"
Vernisaj Marti, 29 iunie 2010, ora 13:00
Sectia de Etnografie si Arta populara - Galeria ARCADIA
* * *
Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, în colaborare cu Galeria de Arta din Silistra - organizează cu prilejul "Zilei Internationale a Dunării" Expoziţia de artă fotografică internaţională : "Spiritul Dunării – Monumente şi metafore transfrontaliere".
Vor expune pe simeze urmatorii artişti fotografi: Razvan Eremia, Razvan Clondir, Florin Radulescu, Dan Lupoi (Calarasi),Tudor Stanica (Bucuresti), Petco Gherasimov, Vladimir Dobrev (Silistra).
Imaginile din cadrul expozitiei prezinta Monumente istorice de la Durostorum, Cetatea medievala de la "Pacuiul lui Soare", rezervatiile arheologice de la Gălaţui, Mariuta si Sultana, Curtea Domneasca de la Negoiesti, precum si peisaje si elemente de habitat dunarean.
Vernisajul va avea loc în data de 29 iunie 2010, ora 13:00 - la Secţia de Etnografie şi Arta populara (Arcadia). Expoziţia va putea fi vizitată până la 1 august 2010.
read more ...
|
| Noaptea muzeelor - Tuesday, May 11, 2010
Comunicat de Presa
Muzeul Dunării de Jos Călăraşi în colaborare cu Centrul Cultural Judeţean Călăraşi, organizează sâmbătă 15 mai 2010 orele 19.00 la sediul muzeului o manifestare pentru marcarea celei de-a VI a ediţie a Nopţii europene a muzeelor din cadrul Zilelor Internaţionale a Muzeelor.
În cadrul evenimentului vor avea loc următoarele manifestări:
- Recital de chitara al elevilor Taftur Laura şi Iordache Adrian de la Liceul Teoretic Mihai Eminescu Călăraşi
- Colaj de muzică populară veche TARAFUL ANSAMBLULUI BĂRĂGANULUI CĂLĂRAŞI
- Vizionarea de imagini ale Călăraşiului de altă data.
Accesul în muzeu între orele 10. 00 – 24.00 este liber.
read more ...
|
| RAPORT DE AUTOEVALUARE - Monday, June 02, 2008
|
|
|
|
|
|
Evenimente
|
 |
|
Muzeele, Monumentele şi Turismul la Dunărea de Jos
dr. Marian Neagu
Muzeele, monumentele, rezervaţiile arheologice sau naturale ar trebui să fie nişte izvoare nesecate ale turismului. Paradoxal, noi avem o aglomerare de „atracţii turistice”, dar n-avem turism ! Aşa cum observa de curând şi Andrei Pleşu, „Turismul n-ar da roade la noi decât dacă s-ar generaliza un mod de teleportare a turiştilor, aşa încât ei să ajungă în faţa frumuseţilor.. fără să aibă nevoie de drumuri, de hoteluri şi de servicii” (!)
Manifestarea începutului lunii noiembrie de la Călăraşi, Slobozia şi Domeniile Ostrov şi-a propus elaborarea unor elemente ale unei strategii coerente a muzeelor din regiunea Dunării de Jos din Bg şi Ro, o inter-relaţionare între muzee, monumente şi diferitele elemente ale infrastructurilor conexe mai sus amintite de inspiratul şi necruţătorul nostru filozof. Organizatorii unei asemenea întreprinderi deloc facile au fost Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, Muzeul Judeţean Ialomiţa cu sprijinul exemplar al Consiliilor judeţene Călăraşi, Ialomiţa şi Domeniile Ostrov, conduse cu o dinamică înţelepciune şi eleganţă aristocratică de frumoasa matroană Oana Belu.
Promovarea turismului cultural ar urma să se facă pe cele trei caracteristici ale zonei, cetăţile cu bogăţia patrimoniului arheologic şi istoric, viţa de vie şi vinul, bisericuţele rupestre şi monumentele creştine.
În urma unei corespondenţe şi contacte permanente au răspuns invitaţiei lansate de Consiliul jud. Călăraşi şi Muzeul Dunării de Jos colegii de la muzeele din Bucureşti, Constanţa, Slobozia, Braila, Galaţi, Giurgiu, Alexandria, Piteşti, Silistra, Tutrakan, Ruse, Dobrich, Razgrad, Isperih, Padzargik. Ministerul Culturii, Ministerul de Externe, Ministerul Turismului. Din Grecia au participat prof. dr. Aris Tsaravopoulos, Eforia Atenei şi Muzeul din Kefalonia.
Comunicările simpozionului internaţional "Museums, Monuments and Tourism“/”Музеи, паметници и туризъм на Долния Дунав”
au fost axate pe valorificarea turistica a patrimoniului muzeal şi construirea unor oferte congruente şi atrăgătoare a muzeelor de pe cele două maluri dunărene.
Discuţiile purtate într-un cadru colegial au fost extrem de agreabile şi eficiente în planul creşterii ofertei turistice comune ca singura sursă viabilă pentru un număr mare de vizitatori ai instituţiilor muzeale.
Deschiderea lucrărilor a fost făcută de prof. Silvian Ciupercă, preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Sud Muntenia, care a prezentat împreună cu dl. Ilie Cioacă şi Florin Vlad (directorul Muzeului Ialomiţa şi co-organizator al simpozionului) Strategia Consiliului Judetean Ialomita de valorificare turistica a unor obiective turistice si culturale.
În prima zi au mai fost prezentate comunicări extrem de importante ale reprezentanţilor Guvernului României, inspector guv.dr. Virgil Niţulescu
("Museums of today: a rol to play in the tourism industry"), prof. dr. Matei Cristian, director în M. A. E. ( Cooperarea transfrontaliera, o sansa pentru dezvoltarea turismului cultural in regiunea Dunarii de Jos ) sau a directorului Direcţiei de Integrare Europeană a Consiliului jud. Călăraşi, Ştefan Daniel (Succesful project for cross-border cooperation .Cross-border turism at Lower Danube 2006-2007). Studii de caz însumând o experienţă însemnată pentru noi toţi ne-au prezentat Aris Tsaravopoulos, Grecia (Organising an Archaeological Parc on the island of Antikythira), în fapt stadiul organizării parcului arheologic de pe insula Afroditei, Antikythira, colegii de la muzeele din Isperih (Boryana Mateva –Mormântul tracic de la Svestari – de la descoperirea arheologică la obiectiv turistic; Teodora Vasileva, Zvetan Zvetanov - Festivalul Porumbului în Isperih ), Ruse (Teodora Koleva, Silvena Garelova, Reneta Roshkeva (European heritige buildings in Ruse), Razgrad (Ivan Ivanov – Rezervaţia arheologică Abritus – Obiectiv Modernizat pentru Turismul Cultural 2002-2005), Silistra (Ivelina Nikolova, Svetlana Ivanova - Centrul Tracic de Cult Strelkovo) sau Tutrakan (Petar Bojchev, Daniela Ivanova – Trasee turistice in Tutrakan ).
Dr. Valeriu Sîrbu a încântat asistenţa prin propunerile de valorificare turistică a sitului de la Pietroasa Mică (An important site in Carpathian Mountains: Pietroasa Mică - Gruiu Dării: from fortified settlement to sacred place ), iar prof. Nicolae Petrescu (directorul Muzeului Sportului, Bucureşti) ne-a vorbit despre Turismul acvatic danubian de odinioara(!). Alexandra şi Ecaterina Ţînţăreanu ne-au prezentat Curtea Bălăcenilor de la Tătărăştii de Sus, cea mai târzie manifestare a arhitecturii de curte boierească fortificată din Ţara Românească în contextul turismului cultural, iar comunicările primei zile au fost încheiate de marele artist Yordan Kissiov, Galeria de Artă Silistra ca destinaţie turistică . În seara aceleiaşi zile au fost vernisate expoziţiile de arheologie Viaţă şi Moarte. Artă şi Magie în preistorie, etnografie, Gospodăria ţărănească din Valea Dunării, artă plastică B’arg ( în colab. Muz.istorie Galaţi), realizate de colectivul de specialişti al muzeului călărăşean. De un deosebit succes s-a bucurat expoziţia de imagine realizată în comun de toate instituţiile participante "Museums, Monuments and Tourism“ ! Seara, oaspeţii au fost răsfăţaţi de unul din ultimele tarafuri autentice de lăutari din Olteniţa oferit bonus participanţilor de primitoarea noastră gazdă de la hotelul CĂLĂRAŞI, directorul şi patronul Ionel Dumitru.
În ziua a doua am fost invitaţii distinsului şi rafinatului intelectual prof. Silvian Ciupercă, de data aceasta în calitate de preşedinte al Consiliului jud. Ialomiţa şi gazdă a prestigioasei manifestări. La Muzeul judeţean (director, inimosul drd. Florin Vlad) au fost vizitate expoziţia permanentă – Evoluţia comunităţilor umane în bazinul Ialomiţei şi Borduşani - Oameni. Istorie. Locuri, comunicare şi film documentar. De o foarte bună primire s-au bucurat cei doi directori ai muzeelor gălăţene, Dan Basarab Nanu (Muzeul de Artă Vizuală) şi Cristian Dragoş Căldăraru (Muzeul de istorie), care au prezentat fiecare experienţa turistică (Arta şi Istoria ca viaţa) a instituţiilor pe care le reprezentau. Dr. Constantin Chera a uimit şi încântat asistenţa prin reuşitele proiecte de atragerea turiştilor ale colectivului de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (Istorie şi turism la Pontul Euxin).
Vizitarea Bisericii “Sf. Voievozi”, monument istoric din Sec. XVII şi a parcului arheologic naţional prioritar Oraşul de Floci cu recentul muzeu de sit, finalizat de curând prin stăruinţa Consiliului jud. Prezentarea Ancăi Păunescu, Dana Mihai, Irina Ene
Valorificarea patrimoniului arheologic din sit-ul de la Oraşul de Floci, jud. Ialomiţa au sintetizat această frumoasă experienţă, cu adevărat de talie europeană. Vizita a produs participanţilor clipe de o reală delectare, intens comentate la dejunul oferit de gazde la restaurantul Rakman din apropiere.
Ultima zi a fost dedicată experienţei de integrare Vizitarea complexului monahal Dervent, capitala turismului ecumenic al Dobrogei a prilejuit participanţilor clipe de aleasă trăire spirituală. Istoricul frământat al mânăstirii, stadiul realizării viitorului muzeu mânăstiresc “Petre Diaconu”, casa de târgoveţi strămutată de la Oltina (aport generos al Muzeului de Artă populară Cta, director dr. Maria Magiru) sau lapidariumul aflat în amenajare au putut fi rememorate la agapa oferită cu generozitate de părintele stareţ Andrei, împreună cu prospecte turistico-creştine tuturor invitaţilor la simpozion. Tabăra de artă “Dunărea şi Dobrogea creştină” au întregit în chip fericit puternica impresie pe care ne-a lasat-o acest minunat lăcaş de cult, dar şi priceperea unică a stareţului mânăstirii în promovarea punctelor de interes turistic crestin. De la mânăstirea Dervent călătoria a continuat printre colinele Dobrogei încărcate de arheologie şi legendă, unde ne-au fost pe rând amfitrioni, dr. Constantin Chera, sufletul arheologie dobrogene, care ne-a prezentat tumulii şi descoperirile mai importante de o parte şi cealalta a drumului, apoi dr. Adela Bîltîc (Muzeul Naţional de istorie a României) a făcut o succintă descriere a Durostorumului, termele şi cartierul meşteşugăresc de la Ferma nr. 4 Ostrov. La amiază am fost oaspeţii Domeniilor Ostrov, una din cele mai avansate firme private în promovarea turismului cultural şi viticol din sud-estul Europei. Doamna Oana Belu, co-organizator al acestui important eveniment turistic si ştiinţific sud-est european ne-a primit cu profesionalism şi inima curată la societatea de viţă de vie şi producerea vinurilor “istorice”.
Vizitarea Domeniilor Ostrov ne-a produs o reală plăcere, oenologul Cornelio Pedrazzini sau degustarea vinurilor cu un adevărat maestru de ceremonii-somelier cum doar în filme am putut să vedem a lăsat participanţilor o puternică impresie. Crama veche, izvorul roman (sec.II-III), exponatele taberei de artă Durostorum.Terasele Dunării, dar şi noile utilaje moderne, admirate altădată doar în filme au produs o puternică impresie tuturor participanţilor, indiferent de origine.
Vinurile cu o puternică rezonanţă arheologică, de .. Cetatea Durostorum sau Vicina, Păcuiul lui Soare ori Canaraua Fetii au făcut o impresie excelentă atât prin aspectul sticlei sau al disainului etichetelor timbrate cu monede descoperite în zonă, dar mai ales prin calitatea aleasă a vinurilor cu parfum istoric. Doamna Oana Belu a prezentat strategia turistică a societăţii pe care o conduce la un nivel cu adevărat european, apreciată ca atare de toti participanţii. În final, concluziile simpozionului au fost trase rând pe rând de dr. Paul Damian, directorul ştiinţific al Muzeului Naţional de Istorie al României, responsabilul şantierului Durostorum-Ostrov, Reneta Roskeva (dir. adj. al Muzeului Regional de istorie Ruse), dr. Aris Tsaravopoulos (Eforia Atenei) sau Mihai Ogrinji, consilier Min. Turismului şi directorul general al prestigioasei reviste România Pitorească. Televiziunea Română şi OTV au relatat pe larg pe diferite programe desfăşurarea acestei prestigioase manifestări ştiinţifice. Cu toţii am luat decizia de-a lucra mai mult împreună şi de-a ne implica prioritar în promovarea turismului din zonă printr-o corelare a programelor şi itinerariilor noastre care să ţină cont mai mult de concentrarea punctelor de atracţie pentru vizitatori şi mai puţin de frontierele vremelnice. Nu putem încheia fără a aminti şi frumoasa excursie la vestigiile romane şi Muzeul de arheologie din Silistra sau contribuţia decisivă la reuşita manifestării a colegilor Valentin Parnic, Dragomira Boeva-Kanceva (MDJ Călăraşi) sau a dr. Constantin Chera (MINA Cţa) şi dr. Aris Tsaravopoulos (Eforia Atenei).
|
|
|
|
|
Proiecte MDJ
|
 |
|
|
|
|
|
Calendar
|
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| 29 | 30 | 31 | 1 | 2 | 3 | 4 |
| 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 |
| 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 |
| 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 |
| 26 | 27 | 28 | 29 | 1 | 2 | 3 |
| 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|