Gumelniţa reprezintă poate cel mai cunoscut sit preistoric din judeţul Călăraşi.  Punctul mai este cunsocut şi sub numele de Movila Calomfirescu, aflându-se pe teritoriul administrativ al oraşului Olteniţa, la 5 km est de acesta, pe un martor de eroziune rupt din terasa înaltă a Dunării. Aşezarea de tip tell se întinde pe o suprafaţă de cca. 2 ha, iar la sud se află un tell mai mic.

În această zonă, au fost întreprinse o serie de sondaje în 1924 -1925, 1960 de către Vladimir Dumitrescu, Barbu Ionescu.

Locuirea anterioară culturii Gumelniţa este marcată de "câteva fragmente Boian. 

Movila Gumelniţa a putut fi locuită încă din fazele finale ale culturii Boian, deşi aceste fragmente pot proveni şi din aşezarea Boian identificată în 1961 pe una din terasele vecine". 

Locuirea Gumelniţa ( 4 niveluri ):

- nivel Gumelniţa A2 a:- 3,00 m reprezintă "faza Gumelniţa A2 în plină desfăşurare": piese de cupru, pandantiv de aur antropomorf;

- nivel Gumelniţa A2 b: - 1,50/1,70 m

- nivel Gumelniţa A2 c: - 0,70/1,00 m "sfârşitul fazei Gumelniţa A2 şi eventual trecerea spre Gumelniţa B"; în strat s-au descoperit mai multe figurine antropomorfe: perechea de "îndrăgostiţi", statuetă "tesaliană"; 

- nivel Gumelniţa B1: (3765 ±70 b.c.) figurine de os

- în toate cele patru niveluri s-au descoperit locuinţe de suprafaţă cu inventar bogat. Podeaua era realizată din pământ bătătorit acoperit cu lut şi "pereţii din pari destul de groşi legaţi între ei prin împletitură de nuiele şi cu mult lut în care erau amestecate paie şi pleavă.". Locuirea post-gumelniţeană este reprezentată de fragmente ceramice Cernavodă I peste ultimul nivel Gumelniţa B (până la - 0,60/0,70m), fără să constituie un nivel propriu-zis de locuire.

Nu departe de tell-ul Gumelniţa, pe terasa de vis-a-vis de acesta, la sfârşitul anilor ’50, au fost descoperite accidental câteva morminte de inhumaţie aparţinând culturii Gumelniţa, cu ocazia realizării de către localnici a unor gropi pentru scoaterea lutului din râpa terasei. Datorită acestor descoperiri, în anii ’60 s-a realizat o săpătură sistematică, cu scopul de a confirma existenţa unei necropole pe acestă terasă. Ulterior, în anii ’70, în incinta fostului I.S.C.I.P. Ulmeni, aflat pe aceiaşi terasă (150m nord-vest de şoseaua Olteniţa-Călăraşi), cu prilejul unor lucrări de amenajare, au fost identificate alte morminte aparţinând aceleiaşi culturi. Pe baza acestor descoperiri s-a presupus că terasa de vis-a-vis de tell  a fost folosită de locuitorii aşezării eneolitice (măgura Calonfirescu) drept necropolă.

Cercetările au fost realizate de Silvia Marinescu-Bîlcu, Ersilia Tudor Iorgulescu, Barbu Ionescu, Done Şerbănescu.